Când spui lucrurilor pe nume, n-ai cum să nu câştigi alegerile! Cetăţeanul ţine minte şi ştie ce are de făcut când e cu buletinul de vot în faţă. O lecţie care ar trebui să le intre în cap şi politicienilor noştri.
sursa foto: cnn.com
Secretul din spatele victoriei lui Trump în lupta pentru Casa Albă
Anca ANDREI, Redactor șef 09.11.2016
Toate sondajele o dădeau pe Hillary Clinton drept câștigătoare pentru un mandat la Casă Albă. Analiștii din România și din afara ei spuneau toți în cor că victoria lui Trump nu este posibilă. Și totuși excentricul miliardar s-a impus la scor în fața soției fostului președinte, Bill Clinton.
Cum a fost posibil, se întreabă mulți. Răspunsul vine firesc. Trump a avut un discurs scandalos pe alocuri. Cetățenii și presa deopotrivă s-au arătat de-a dreptul ofuscați de replicile de multe ori deplasate ale celui care va ocupa mult râvnitul fotoliu de la Casă Albă. S-au arătat ofuscați în public, căci în mintea lor i-au dat de cele mai multe ori dreptate.Trump a speculat genial mințile electorilor. A spus cu voce tare ceea ce ei gândeau… practic a verbalizat trăirile interne ale multor americani de rând, care deși l-au criticat în fața lumii, abia au așteptat să pună ștampila pe cel care era exact ca ei. L-au disperețuit în fața lumii, ca așa era „normal”, dar l-au apreciat pentru curajul pe care ei nu l-au avut. Și l-au recompensat cu un vot. Trump s-a pliat perfect pe societatea în care trăim.
Adversarul era Hillary Clinton – o figură de gheață, un robot cu privire parșivă, o femeie cu un zâmbet fals… care vorbea din foi și nu din suflet… un candidat care nu avea nimic de-a face cu oamenii. Așa că americanii au taxat-o, la fel cum ar fi făcut orice alți votanți din lume.
Victoria lui Trump nu arată nimic altceva decât supeficialitatea și falsitatea societății în care trăim. Ca să facem o analogie simplistă. S-a întâmplat exact ca în cazul tabloidelor. Toată lumea e scandalizată public de titlurile bombă și subiectele tratate, dar toată lumea le citește. Doar că nu recunoaște…public. Însă dacă ne uităm peste analizele de trafic… înțelegem de ce Trump a câștigat la pas alegerile în care aproape niciun sondaj nu l-a dat învingător.
Dacă ne întoarcem puțin în timp și ne amintim de alegerile prezidențiale din România,Traian Băsescu vs Adrian Năstase, veți vedea că s-a întâmplat exact același lucru. S-a votat atunci omul și nu robotul, s-a votat de frică… pentru că românilor le era frică de un fals care nu avea nimic de-a face cu ei. S-a votat din empatie.
Dintotdeauna votul a fost emoțional și nicidecum rațional. La alegerile prezidențiale s-au ales mereu oamenii și nu proiectele economice, care nu au fost nicicând pe înțelesul cetățenilor.
În 2014, România a avut un singur candidat care a contat: Victor Ponta. El a fost singur în cursă, cu el însuși. Și a fost învins de el însuși. Când? În momentul în care nu a mai empatizat cu oamenii, când nu a mai fost unul de-al lor… când le-a „interzis” să voteze. Iohannis nu a contat. Nu a trezit nimic în români atunci și nu trezește nici acum. Dar românii au ales „și altele” pentru a-l pedepsi pe Ponta că s-a detașat din pluton.
În concluzie, fie că ne aflăm în România, în SUA, în Rusia sau Germania, oamenii vor vota mereu emoțional. Și-l vor alege pe cel care are curajul să spună cu voce tare, ceea ce ei nu pot de teamă să nu fie judecați. Nu vor recunoaște, dar îl vor vota. De aceea sondajele sunt atât de distorsionate și de aceea în 90% din cazuri ele dau rezultatele pe invers. Nu pentru că sociologii și-ar fi uitat meseria, ci pentru că trăim într-o societate a măștilor.
sursa: https://www.bugetul.ro/secretul-din-spatele-victoriei-lui-trump-in-lupta-pentru-casa-alba/
